Cu radacini stravechi in istoria pamantului romanesc, arta ceramicii se practica si astazi in satul Negresti de catre fratii Popescu. Din mainile acestor mesteri olari, pleaca in toata tara strachini, talere cu buze inalte, ulcioare pentru apa, oale pentru tinut laptele, oloaie pentru sarmale, vase pt. flori, cesti de ceai si cafea, figurine mici.Toate acestea sunt lucrate din ceramica neagra si rosie.
In arta fierului batut astazi in comuna se mentioneaza prelucrarea fierului pentru a implini diferite nevoi ale vietii locuitorilor in cadrul diferitelor munci agricole sau mestesugaresti: cuiul de fier, crucile de fier, secure, coase, seceri, barzi, potcoave, etc. Cum am amintit inainte, o traditie a vietii locuitorilor de pe aceste meleaguri este prelucrarea lemnului.
Ca traditie, raman si impletiturile din nuiele (cosuri, cosarci, garduri) din papura si stuf (papornite, panere), din foi de porumb (stergatoare, cosuri) si paie (palarii), insa in numar foarte redus.
Deasemeni foarte raspandite sunt tesaturile de interior (scoarte, covoare) la razboi in 4 si 16 ite (toale, covoare si cuverturi) in general din lana, dar si din fir PNA si melana. Tolul de codite, deasemeni continua sa se tese.
O adevarata arta este si cusutul plapumelor de catre “mesterele” din Rediu si Negresti.
Nu mai putin, aproape in fiecare casa, se lucreaza (sau cel putin exista) stergare tesute din bumbac si decorate cu motive nationale pe margine, fete de masa cusute, cearceafuri, mileuri, toate cusute de mana cu motive florale, rauri, figure geometrice intr-o cromatica variata (totusi predomina rosu si negru) sau in ultimul timp, mai modern, s-a raspandit printre gospodine indeletnicitul lucrarii cu andrele, iglite sau carligul a macrameului cu aceleasi motive ce-si au radacinile in adancul trecutului romanesc.
Obiceiurile si manifestarile culturale traditionale n-au disparut chiar daca si pentru acestea interesul e din ce in ce mai mic.
Se pastreaza inca obiceiurile de Craciun si Anul Nou.
La Craciun:-
colindul (in ajun) –
Steaua(a dua zi)
La Anul Nou:
Mersul cu:”Plugusorul”. ,
“Capra mare”,
“Capra gheboasa”,
“Jianul”,
“Banda lui Bujor”,(in fiecare an cu alti artisti),
“calutul”,
“Ursul”,
“cerbul” – in ajun, iar a doua zi
semanatul si
sorcova.
La Sf. Andrei – se fac focuri pentru indepartarea strigoilor, se ung usile si ferestrele cu usturoi in acelasi scop;
La Sf. Gheorghe – bataia cu urzici
La Duminica Mare – teiul la porti si la usi.
Descrierea tuturor acestor obiceiuri e un capitol intreg ca si cele legate de marile cicluri ale vietii: masterea, botezul, nunta, inmormantarea.
