EDIFICII RELIGIOASE ȘI CULTURALE
Vestigii Istorice
Cetatea Neamțului – Tg. Neamț, construită de Petru Mușat (sfârșitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea ține sub observație toată Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortăreață de neînvins. Impunătoarea cetate a intrat în cronici și legende, fiind atestată documentar înca din 1395. Epoca lui Ștefan cel Mare a fost epoca de strălucire și glorie a cetății, considerată a fi un adevărat cuib de șoimi. Zidurile uriașe păstrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamend al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). În prezent, într-o încapere din interior a fost amenajat un mic muzeu;
Ruinele Curții Domnești – Piatra Neamț, ridicată de Ștefan cel Mare în 1491. Astăzi se observă urmele zidurilor și pivnițelor, Biserica, precum și Turnul lui Ștefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m). Vestigiile Cetății Dacice-Batca Doamnei, (lângă Piatra Neamț), cu ziduri masive (cca. 3m), se aseamănă foarte mult cu cetățile dacice din Munții Orastiei. Sanctuarul, locuințele ilustrează înalta civilizație a dacilor. A fost identificată cu marea așezare geto-dacă Petodava, amintită de Ptolemeu în 106 î.Hr.;
Palatul Cnejilor – (lângă comuna Ceahlău), la 76 km de Piatra Neamț, din sec. XVII, astăzi doar ruine;
Ruinele Cetății – Roman, întemeiata de Roman Vodă Mușat, (1391-1394).
Edificii Religioase
Mănăstirea Neamțului – Vânători Neamț, (la 16 km de Tg. Neamț), unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice romanești, cel mai important focar de cultură și artă al Moldovei medievale. Prima mențiune documentară este din 1407. Biserica mănăstirii este cea mai impunătoare construcție a lui Ștefan cel Mare (1497). Aici funcționează una dintre cele mai vechi biblioteci din țară (peste 600 de ani) precum și un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfășurată de-a lungul secolelor;
Mănăstirea-Bistriță, (la 10 km de Piatra Neamț), ctitorita de Alexandru cel Bun (al cărui mormânt se afla aici) în 1402 și refăcută de Ștefan cel Mare, care construiește turnul în 1498. Clădirea inițială nu se păstrează, ci doar aceea cu care a înlocuit-o Al. Lăpușneanu în 1554 (care a adus și pictori pricepuți de la Veneția). Mănăstirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiseț al Țării Moldovei. Deține un valoros muzeu de artă feudală;
Mănăstirea Agapia-Văratec (la 32 km de Piatra Neamț), zidită între 1642-1647 din inițiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat înfatișarea originală a bisericii. A fost pictată în 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani. M. Kogălniceanu spunea: ” tablourile de la Agapia formează pentru Moldova o adevărată galerie de pictură, care va atrage întotdeauna admirația romanilor și stima străinului cunoscător”;
Mănăstirea-Secu, (la 75 km de Piatra Neamț), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602. Împodobită în interior cu o artă deosebită, decorația fațadelor poartă amprenta arhitecturii muntenești. Muzeul mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare;
Biserica “Sf. Ion” – Piatra Neamț, (1497-1498), una dintre puținele din timpul lui Ștefan cel Mare, care se păstrează în forma originală;
Biserica Episcopiei-Roman, începută în 1542 de Petru Rareș și terminată în 1550 de fiul său, Iliaș Vodă, păstrează fresce din sec. XVI; Mănăstirea-Pângărați, (la 15 km de Piatra Neamț), fondată în vremea lui Ștefan cel Mare și reconstruită de Al, Lăpușneanu în 1560;
Mănăstirea-Bisericani, (la 15 km de Piatra Neamț), temeliile i-au fost puse de Ștefan cel Mare în 1498, fiind terminată de Stefanita în 1517;
Mănăstirea-Tazlău, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1496-1497; Mănăstirea-Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictura realizată de N. Tonitza;
Biserica “Precista”-Roman, construită între 1568-1569 de Ruxandra, soția lui Al. Lăpușneanu;
Mănăstirea-Horaița, (la 12 km de Piatra Neamț), din 1725.
Edificii Culturale
Casa memorială “Ion Creanga” – Humulești, (la 2 km de Tg. Neamț), casă și locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) în nemuritoarele “Amintiri din copilărie”: “Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu măhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri”;
Casa memorială “Calistrat Hogaș” – Piatra Neamț, păstrează amintirea acestui scriitor, care a fost și un vestit excursionist, lasandu-ne pagini pline de farmec despre frumusețea peisajelor din acest colț de țară: “Eu cred că pădurile au suflet …”;
Casa memorială “Mihail Sadoveanu” – Vânători-Neamț, lângă Mănăstirea Neamțului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice Muzeul memorial “Al. Vlahuță”-(1859-1919), lângă Mănăstirea Agapia;
Complexul muzeal Județean – Piatra Neamț, deține exponate ce oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum ” Hora de la Frumușica”, “Sborul Zeițelor” și ” Gânditorul de la Tarpesti”.
Sursa: Ghidul Turistic al României / Publirom
